Demult îmi doream să ajungem aici. Mai trecusem și altă dată, dar în viteză, în drum spre Grecia. Însa acum am putut vizita așa cum am vrut.
Cazanele Dunării este o zonă vastă, Dunărea se lărgește și descrie un peisaj grandios, ca două cazane. Drumul merge șerpuit de-a lungul cursului apei, putându-se admira din mașină imensitatea locului, ca la un cinema 3d. 🙂
Am ales un view point cât mai sus, Vf. Ciucaru Mare. Traseul e ușor, o plimbare de seară. Dar să știți că la noi orice traseu durează de cel put1in trei ori mai mult pentru ca ne oprim la toate atracțiile naturale: gâze, plante, ciuperci, coji de copac, bețe de cărat acasă, frunze de ronțăit. Și la cazane natura a fost mai mult decât darnică. Atâtea minunății am văzut într-un singur traseu încăt aproape ne-a prins noaptea. În primul rând am găsit regina ciupercilor, chiar lângă potecă, o familie mare și grasă, perfectă pentru cină : crăița (Amanita caesarea). Apoi am mai gasit și doi hribi!. Pe lângă astea am admirat rădașca în multe exemplare, care alâturi de viespi mamut se hrăneau cu seva stejarilor. Am măncat fragi, am mai cules și bureți de rouă (Marasmius oreades), incredibil câte lucruri minunate!
Ne-a plăcut foarte mult această plimbare bogată, iar view-ul este foarte frumos, merită din plin să urcați, mai ales dacă prindeți golden hour, aș cum a fost la noi.
